Treceți la conținutul principal

Postări

Am citit o carte despre Ceaușescu...

       După 7 ani de la prima postare pe blog și după aproximativ 3 ani de pauză, mi-am amintit cât de mult îmi plăcea să scriu aici, să mai povestesc câte ceva. Pauza pe care am avut-o s-a datorat incertitudinii mele de a mai scrie și chiar de a mai activa pe orice rețea socială. Și pentru că nu m-am hotărât dacă să mai exist în online sau nu, mi-am zis că ar fi bine să mai scriu, deci măcar practic ceva cu plăcere.     După o perioadă în care nu prea am mai citit o carte pe de-a întregul, am zis că trebuie să revin la acest vechi obicei și bine am făcut. Am ales să citesc o carte care mi-a schimbat modul de a privi lucrurile.     Anul trecut, am pus ochii pe o carte despre Ceaușescu. De ce despre Ceaușescu? Păi, pentru că eram curioasă de ce unii oameni spun că a fost mai bine atunci decât acum și invers. Nu înțelegeam de ce această utopie privind comunismul și de unde atâta ură față de democrație. Însă citind această carte, am început să înțeleg mai multe. Sursă foto     Cartea este
Postări recente

Târgul micilor antreprenori

      Duminică 27 septembrie, în comuna Prejmer s-a organizat evenimentul „Târgul micilor antreprenori”, eveniment ce a fost organizat de către Mariș Mihaela în colaborare cu Primăria Comunei Prejmer, Primăria Comunei Vama Buzăului, iar sponsori au fost Cinema One, BCR (proiectul „Școala de bani”), Magicos Studios, Pizza Nostra Brașov, Graells Investitii, LaDoiPași Prejmer, Jars, CLSound.      „Târgul micilor antreprenori” a fost dedicat educației financiare, atât celor mici, cât și celor mari.  Părinți, copii, frați, bunici au luat cu asalt un mic parc cu alei unde se aflau mini-tarabele destinate vânzării de diferite obiecte: jucării, haine, bijuterii hand-made, dulciuri de casă, semne de carte și multe altele.     Un alt aspect interesant al acestui târg a reprezentat colaborarea dintre membrii familei: părinții și bunicii erau alături de copiilor lor și îi susțineau în vinderea produselor, dar nici cumpărătorii nu erau mai prejos: intrau în jocul copiilor și încercau să negocieze p

3 chestii care nu îmi plac și 3 chestii care îmi plac la grupurile de mămici

Orice mămică a generației prezente știe foarte bine cât de important este să fi informată atât în sarcină, cât și după naștere în ceea ce privește creșterea copilului. Și care credeți că este cea mai facilă sursă de informare? Răspuns: internetul, mai precis rețelele sociale și Google. Trebuie să menționez aici: nu este rău să te informezi și să-ți pui întrebări. Este ok să ai îndoieli, atunci când este cazul și este ok să nu fi de acord cu toată lumea. Însă. de multe ori s-ar putea să găsești răspunsurile eronate, să sune bine pentru tine, dar cam atât. Acest lucru este valabil, indiferent de sursa din care alegem să ne informăm. Deoarece Google-ul este cel mai nociv, majoritatea alegem să întrebăm alte mămici. Făcând parte din astfel de grupuri, întâmplarea face că citesc și eu diverse întrebări și răspunsuri, iar uneori să mai întreb și eu câte ceva. Dar ca orice lucru în viață, are și bune și rele. Iată 3 chestii care nu-mi plac: 1.Sunt criticate aspru mamele care nu alăpt

Experiența mea cu Maternitatea Brașov

După o lungă absență de postat aici pe blog (cam 1 an), mi-am dat seama cât de mult îmi lipsește să scriu. După cum bine știți, am născut prin februarie, la câteva zile după ce mă pregăteam să scriu un articol, care ulterior l-am șters pe motivul oboselii și a proastei dispoziții înainte de naștere, iar de atunci nu am mai scris pe aici. Și pentru că nu am povestit absolut nimic despre experiența sarcinii și a nașterii (informații fără de care puteți trăi liniștiți), mi-am zis că ar fi drăguț să îmi prezint experiența cu Maternitatea Brașov . Pe data de 19 februarie, la ora 6 dimineața am venit cu soțul meu la maternitate, pregătită să aduc pe lume un băiețetel pe care abia așteptam să îl cunosc. După clasicul control, am fost dusă în sala de nașteri. Acolo, mi s-a recoltat sânge pentru analize, am prezentat si analizele făcute în sarcină și au început să mă monitorizeze. Pot spune că totul era ca la carte: curățenie, aparatură modernă și personal cu mult bun simț. Însă s-a întâmplat

Anul meu - un scurt rewind

Pentru cine se întreabă dacă mai trăiesc sau dacă blogul mai există, ei bine, răspunsul este da. Motivul pentru care nu am mai postat, este faptul că am avut un an încărcat, plin de emoții. Nu prea am mai povestit ce am mai făcut și asta datorită faptului că nu am avut cea mai bună stare fizică, deci ca atare nici inspirație la scris, deși din septembrie și până acum s-au întâmplat multe în viața mea, sau cel puțin așa mi se pare. Pentru cine nu știe de pe mărețul Facebook, acum trec printr-o perioadă minunată, dar grea, care se numește a fi insărcinată, despre care o să vă povestesc curând. Așa că am preferat să mă odinesc și să las deoparte scrisul pentru un timp. Anul ăsta blogul a împlinit 3 ani, pe care i-am celebrat mai mult în gând, dar mi-am promis că la următoarea aniversare, voi încerca pe cât posibil să nu las ca ziua să treacă. Anul 2018 a adus pentru mine crearea unei familii. Și până la crearea unei familii au apărut tot felul de provocări peste care se pare că, am

Amintiri din curtea școlii

Astăzi a început un nou an școlar. Pot să zic că îmi aduc aminte cu drag de anii de școală, de profesorii mei, de colegii mei. Îmi aduc aminte că-mi plăcea să stau în prima bancă, nu știu de ce, dar știu că rețineam lecțiile mai ușor și vedeam mai bine la tablă. Probabil că am mai povestit asta, însă atunci când eram în școala generală, eram o gașcă întreagă care plecam spre aceeași școală. Numai din același cartier eram în jur de 6-7 copii, iar pe drum îi mai „culegeam” și pe alții. Era un sentiment plăcut, nu era zi să nu râzi sau să nu povestești ce ai făcut peste weekend. Când ajungeam la școală, priveam tot timpul terenul de sport să văd dacă nu cumva era băiatul de care îmi plăcea pe atunci. Evident, la liceu lucrurile au stat altfel. Îmi amintesc în clasa a noua, toți bobocii își căutau „piesa” pe care să o observe în tăcere. Trebuie să recunosc că nu-mi plăcea să merg la școală iarna. Cred că majoritatea fetelor admit asta, dar uram să fiu „spălată” cu forța, bulgărită și

Mâncăruri mediteraneene

După cum am promis, astăzi vă voi povesti despre mâncarea degustată în Grecia. Vreau să menționez faptul că tot ceea ce se găsea „tradițional” în Rodos era de fapt, preluat de la turci, însă rețetele erau preparate „a la grec”. Probabil că dacă aș fi ajuns să vizitez casa unui grec, aș fi avut altă opinie, însă restaurantele și magazinele făceau acest lucru. Trebuie să spun, cred că secretul alimenației grecilor, este faptul că legumele și fructele sunt nelipsite din meniurile lor, indiferent ce alegeai să mănănci, automat aveai lângă o salată sau preparatul în sine, avea la bază diverse legume: roșii, ardei, cartofi, măsline etc. Musaka este un preparat pe care orice gospodină îl cunoaște, având origini turcești și se prepară chiar și la noi. Pentru cine nu știe, rețeta conține cartofi, carne tocată, sos de roșii, mai nou și cașcaval. În Grecia, musaka conținea cartofi, carne tocată, vinete și sos bechamel și era coaptă într-un vas de ceramică. Prețul unei porți era în jur de 8 eu