Treceți la conținutul principal

Mâncăruri mediteraneene

După cum am promis, astăzi vă voi povesti despre mâncarea degustată în Grecia. Vreau să menționez faptul că tot ceea ce se găsea „tradițional” în Rodos era de fapt, preluat de la turci, însă rețetele erau preparate „a la grec”. Probabil că dacă aș fi ajuns să vizitez casa unui grec, aș fi avut altă opinie, însă restaurantele și magazinele făceau acest lucru.

Trebuie să spun, cred că secretul alimenației grecilor, este faptul că legumele și fructele sunt nelipsite din meniurile lor, indiferent ce alegeai să mănănci, automat aveai lângă o salată sau preparatul în sine, avea la bază diverse legume: roșii, ardei, cartofi, măsline etc.

Musaka este un preparat pe care orice gospodină îl cunoaște, având origini turcești și se prepară chiar și la noi. Pentru cine nu știe, rețeta conține cartofi, carne tocată, sos de roșii, mai nou și cașcaval. În Grecia, musaka conținea cartofi, carne tocată, vinete și sos bechamel și era coaptă într-un vas de ceramică. Prețul unei porți era în jur de 8 euro la care mai primeai diverse garnituri.

Gyros, care de asemenea, mai nou se găsește și la noi, este un fel de shaorma (iată originea), însă nu cu lipie, ci cu o turtă, numită pyta care are la bază ulei de măsline. Gyros se prepară cu diferite tipuri de carne, cartofi prăjiți, ceapă, roșii și sos tzatziki. O porție costa 2-3 euro impăturită, între 5 și 10 euro la farfurie, depindea de restaurant.


Salatele grecești (de data asta, sigur sunt ale lor) conțin brânză Feta, care seamănă mult cu telemeaua noastră de oaie, și a fost contrar așteptărilor, însă roșiile lor au fost delicioase, chiar fiind predominante în salată. Prețul era de aproximativ 6 euro, în funcție de tipul de salată.

Souvalki (sper că am scris corect) sunt niște frigărui din diferite tipuri de carne. Nu pot să zic că m-a impresionat foarte tare ca preparat, însă este destul de consistent. Asemenea unei porții de Musaka, prețul era 8 euro și primeai diverse garnituri.


Pește și/sau fructe de mare îl găseai preparat în fel și chip, eu am ales o porție de spaghete cu creveți și sos cu multe legume. Ce pot să zic, m-am lins pe degete atunci, mă ling și acum. Prețurile puțin piperate la preparatele din pește, porneau de la 10-12 euro și urcau.


Ca desert, am gustat Baklava și Kataifi, tot din partea Turciei provenite, însă diferența dintre ele constă în faptul că sunt preparate cu miere și nuci în locul siropului și al fisticului. Se mai poate găsi rahat și halva. Prețurile diferă din loc în loc.
Kataifi
Cred că am vorbit destul despre mâncare...cel mai bine, dacă puteți și vă permiteți, este să vizitați Grecia și să vă bucurați de savoarea preparatelor mediteraneene. Între timp, vă recomand două cărți care vă pot aduce arome gustoase la voi acasă: Sosuri, dressinguri si condimente - Maria Cristea Soimu și Carte de bucate de la manastirile din Grecia.


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Snacks-uri și dulciuri de mult uitate

Eu sunt fana snacks-urilor. Încă de când eram copil ronțăiam tot felul de pufuleți aromați în fața blocului sau le cumpăram de la chioșcurile (erau parcă vreo 5 și mereu era tentație să privești în vitrină) din drum spre casă sau din drum spre școală. De foarte multe ori nu rezistam să nu desfac punga pe drum. Așa că m-am informat și am aflat de firma Standard Snacks care producea snacks-urile Oups, că a intrat în insolvență. Nu-i de mirare că acestea nu mai există. Așa că astăzi voi povesti puțin despre snacks-urile de mult uitate. Voi începe cu preferatele mele: OUPS! Senzaționale! Nu se mai fabrică așa ceva de foarte mult timp. Nu erau scumpe, dacă îmi amintesc bine costau estimativ 1 leu (10.000 lei). Favoritele mele erau cele cu pizza și ardei iute. Exista și varianta de popcorn, dar nu erau cele mai reușite. Biscuiții Bazzaconi . Ultima oară se găseau la kilogram, dar nu aveau același gust.  Îmi placeau foarte mult cei cu măsline și brânză. Erau produse tot de Stand...

Petiția și prostia

Petițiile au și ele rolul lor atunci când „nu se mai poate”. Nu știu cât de eficiente sunt în unele situații. Am întâlnit situații în care o petiție pe care am semnat-o a funcționat (cea pentru reabilitarea Gării Brașov), dar am semnat și petiții care, sincer, nu cred că au ajuns la cei care trebuiau „sensibilizați”. Însă, scandalul de acum câteva zile de pe internet cu petitia contra probei de bacalaureat la limba română a stârnit controverse. Eu totuși cred că este o glumă. Din ceea ce am citit, am înțeles că părinții se revoltă, deoarece limbajul folosit în elaborarea subiectelor îi încurcă pe copii. Cuvântul „interbelic”a fost picătura care a umplut paharul. Dragi părinți, e adevărat că bacalaureatul în țara noastră pe care o iubim și o urâm în același timp, este neadaptat cu zilele noastre, dar copiii învață la școală despre perioada interbelică. Trebuiau să știe măcar ce înseamnă. Și atunci și-ar fi amintit și operele. Eu consider că bacalaureatul și examenele naționale (ce...

Am citit o carte despre Ceaușescu...

       După 7 ani de la prima postare pe blog și după aproximativ 3 ani de pauză, mi-am amintit cât de mult îmi plăcea să scriu aici, să mai povestesc câte ceva. Pauza pe care am avut-o s-a datorat incertitudinii mele de a mai scrie și chiar de a mai activa pe orice rețea socială. Și pentru că nu m-am hotărât dacă să mai exist în online sau nu, mi-am zis că ar fi bine să mai scriu, deci măcar practic ceva cu plăcere.     După o perioadă în care nu prea am mai citit o carte pe de-a întregul, am zis că trebuie să revin la acest vechi obicei și bine am făcut. Am ales să citesc o carte care mi-a schimbat modul de a privi lucrurile.     Anul trecut, am pus ochii pe o carte despre Ceaușescu. De ce despre Ceaușescu? Păi, pentru că eram curioasă de ce unii oameni spun că a fost mai bine atunci decât acum și invers. Nu înțelegeam de ce această utopie privind comunismul și de unde atâta ură față de democrație. Însă citind această carte, am început să înțele...