Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din aprilie, 2016

Eu cu cine votez?

Acum că se apropie Paștele ortodox a trebuit să fac o curățenie mai serioasă și în timp ce dădeam cu mopul, mi-am adus aminte că în curând va trebui să merg la vot pentru a alege primarul. Evident că m-a trâznit râsul gândindu-mă la nu știu ce independent care are ca slogan „Ați ghicit, e tati!”. Bine că nu și-a scris „Ați ghicit, e prostul!”, și nu mi-e rușine să o spun pentru că respectivul și-a pus un slogan demn de toată prostia. Apoi am început să șterg praful și mi-am amintit de Caragiale și de Cetățeanul Turmentat din piesa „O scrisoare pierdută” și de magnifica replică: „Eu cu cine votez?”. Așa mă simt și eu. Doar că nu sunt turmentată. În ceea ce îi privește pe restul, de la unul singur am primit un mărțișor. Evident, glumesc, nu mă interesează mărțișoarele și nici giratorile din campaniile electorale. Până atunci, vă doresc tuturor un Paște luminat și fericit, să vă bucurați de cei dragi și de liniște!!!

O zi care nu este ca oricare alta

Astăzi este Ziua Pământului. O zi deosebită pentru cei care locuim pe Terra, dar în același timp o zi ca oricare alta, mai ales pentru cei care nu știu ce se sărbătorește astăzi. Nu e trecută în calendar, deși ar trebui să fie, ziua de 22.04.2016 parcă a reînviat (așa cum un om de ziua lui se simte special, sau ar trebui să se simtă), așa este și vremea de afară. Ziua Pământului ar trebui sărbătorită zilnic. Cum? Simplu de tot. Să învățăm și să aplicăm pur și simplu aruncarea gunoaielor la coș (știu că pentru țiganii de răscolesc este greu, dar asta e altă poveste), de a nu rupe flori atunci când suntem în pădure sau pe munte, de a nu mai arunca franzele la Lacul din Noua sau mă rog, în toate apele din lume (am vrut să dau un exemplu concret de poluare), de a lăsa mersul la grătar puțin deoparte și de prefera picnicul cu fructe și legume (măcar pentru o zi) etc. Vă fac o invitație; priviți astăzi pe geam în cartierul unde locuiți sau în cafeneaua unde sunteți (sigur sunteți pe tera

Aparențele înșală

Azi mi s-a părut că primăvara e mai specială decât în alte zile așa că am adoptat o ținută mai largă, așa de 20 - 20 și ceva de grade. Nu aș fi zis că o bluză largă poate provoca așa o întâmplare ciudată; în timp ce mă plimbam pe stradă cu iubitul meu, ne oprește o bătrână (dialogul a fost cel mai ciudat din viața mea de până acum): - Vai! Ce aveți acolo? mi-a spus bătrâna uimită. - Â..poftim? (în gândul meu vroiam să răspund cu „un măr”, căci asta degustam atunci). - Ce aveți în burtică? - Nu sunt însărcinată, ci am doar o rochie mai largă! am spus eu, ca mai apoi să trag o porție de râs. - A, vai mă scuzați, spuse bătrâna zâmbind. O stație mai târziu, ne pomenim din nou cu bătrâna: - Să știți că nu am vrut să vă supăr cu nimic, se scuză doamna perfid. - Stați liniștită, am doar o bluză largă, m-am scuzat la rândul meu cu gândul că o iert pentru nesimțirea de care a dat dovadă. - Știți, pentru asta vreau să vă dau ceva. Am niște botoșei (a scos dintr-o punguță o pereche de

Taxi și smerenia

Noua melodie a  trupei Taxi a stârnit controverse de câteva zile încoace. Titlul este „Despre smerenie” și în videoclip apar vedete de top ca Teo Trandafir, Ștefan Bănică, Oana Pelea etc. Trupa a cântat (după cum îi spune și titlul) despre smerenie (sau modestie). Oamenii au scos în evidență Catedrala Mântuirii Neamului, care se zvonește că va avea aur și nu mai știu ce metale prețioase pe ea. E complicată chestia cu smerenia, însă din păcate românul nostru drag este cam ipocrit la unele lucruri sensibile, cum ar fi însăși smerenia. În zilele noastre nu mai avem exemple de semerie în jur. Nu știu dacă însăși Catredala Mântuirii Neamului trebuie să fie un exemplu de smerenie, ci preoții. Ne lipsesc astfel de oameni. Ei trebuie să fie după modelul lui Iisus Hristos. Să pună și ei în aplicare învățăturile din Biblie, Iar noi, cei care nu îmbrăcăm haine preoțești, ar trebui să luăm în seamă (pe lângă învățăturile din Biblie) vorba: ”Fă ce zice popa, nu ce face popa”.  Eu din c

Românii au talent și talentul

Mă uit la Românii au Talent și mi se pare că emisiunea nu mă mai surprinde de ceva timp. Am început să nu mai înțeleg de ce unii oameni care știu că nu au talent totuși se duc acolo pe scenă și reproduc diverse „răgâieli” sau glume proaste.  La fel mă scot din pepeni cazurile sociale care primesc da-uri pentru ele, nu pentru talent. Înțeleg empatia, dar totuși e un concurs (vezi câștigătorul sezonului I). Păi dacă e așa, hai să-l premiem și pe Bruce Lee (nenea care mirosea urât și făcea karate) și pe „ham un băiețel”. Și ei păreau, săracii, cazuri sociale. Aici nu mă refer la talentul lor, ci la calitatea emisiunii. Emisiunea îmi crează confuzii în fiecare sezon datorită ideii de talent...la ce se referă cuvântul talent? Să știi să cânți? Să știi să dansezi? Să știi să joci? Să știi să faci numere de magie? Atunci de ce există Vocea României sau X Factor? Eu una am renunțat să am o definiție. Voi cum definiți talentul? Ce părere aveți despre Românii au talent? P.S: Nu am nimi

Ilustrate cu flori de câmp

O dată cu venirea primăverii, așa cu căldură, pomi înfloriți, alergia la polen care mi s-a reactivat si o schimbare de look, am găsit un film românesc care poartă nume de primăvară: „Ilustrate cu flori de câmp”. Filmul este românesc, lansat pe vremea comunismului, unele surse spun că în 1974, altele în 1975. Tema filmului este avortul, interzis la aceea vreme (în ziua de azi am spune despre avort că ar fi bine să fie interzis, ce nu știu să folosească metode de protecție?). Într-adevăr avortul poate avea consecințe negative, dar pe atunci avea consecințe catastrofale. Nu doar că era interzis prin lege, dar nici metode de protecție nu existau. Din ce m-am mai informat, nici educație sexuală nu se făcea. Deci nada. Mai bine nu făceai sex. Așa că femeile rămâneau totuși însărcinate, dar constatau că nu-și doresc copilul, așa că o luau pe calea ilegalității: încercau tot felul de lucruri neortodoxe pentru a scăpa de bebeluș. Unele dintre ele nu reușeau și nășteau copii cu dizabilităț