Nu sunt cea mai inspirată în acest moment pentru proba La Fântâna, dar am să fac o legătură cu o experiență din facultate.
Când eram studentă în anul II am făcut un curs de dramă cu o actriță de la teatru. Nu era cel mai ușor și nici cel mai plăcut, deoarece doamna profesoară ne punea în tot felul de ipostaze inedite, ne storcea ultima urmă de energie și când aveai o zi proastă trebuia să te desprinzi cu totul de ea. Până acum nimic bun, nu?
Ei bine, au existat și părți bune:faptul că am fost puși în ipostaze inedite, m-a învățat să creez povești. Și nu povești cu orice fel de personaje (gen prinți și prințese), ci cu obiecte oarecare. Așa că astăzi am să vă spun o poveste despre două dintre cele mai importante lucruri din viața noastră - apa și cafeaua.
Cândva, într-un birou dintr-o multinațională, unde oameni îmbrăcați la costum, care soseau dimineața devreme și plecau seara târziu, petreceau timp vorbind la telefon și tastând tot felul de cuvinte pe computerele lor, trăiau un purificator de apă și o cafetieră care se bucurau viața pe care o aveau, în special în jurul orei 10 dimineață când oamenii îmbrăcați la costum se opreau pentru o scurtă vizită pentru a savura o cafea la birou care le oferea energia de care aveau nevoie în ziua respectivă. Însă seara, cei doi eroi ai noștri se întristau. Se întristau pentru că ei credeau că nu sunt utili nimănui și de multe ori îi bântuia singurătatea, până într-o seară cu lună plină, când purificatorului nostru i s-a părut că în acea seară vecina sa, cafetiera, mirosea splendid a prospețime. Pe loc s-a îndrăgostit. A zâmbit și s-a apropiat de ea:
- Ce seară frumoasă! Și tu ești minunată! Cu ce parfum te-ai dat?
- Vai mulțumesc! Kafune este parfumul ce-l port eu mereu. Îți place?
- Da, dar îmi place mai degrabă prezența ta..
Cafetiera se îndrăgosti pe loc de purificator și au decis să-și petreacă fiecare seară împreună de aici înainte.
Pe măsură ce trecea timpul, cei doi erau din ce în ce mai fericiți; atunci când oamenii soseau la birou pentru a servi din cafeaua parfumată se opreau să servească și un pahar cu apă. Până într-o zi când purificatorul s-a golit. Mare tragedie a fost pentru cei doi îndrăgostiți. De când purificatorul s-a golit, nici oamenii îmbrăcați la costum nu mai veneau să deguste cafeaua. De tristețe, cafetiera și-a dat seama că nu mai poate să ofere aroma parfumată.Oamenii de la birou s-au îngrijorat cu privire la munca lor și s-au hotărât să apeleze la furnizorul La Fântâna care de îndată a sosit pentru a reumple stocul cu apă de izvor.
Seara, la următoarea lună plină, cei doi îndrăgostiți erau din nou împreună. Astfel, au realizat că unul fără celălalt nu pot trăi și că existența lor nu este în zadar, iar oamenii le-au demostrat că sunt importanți.
Și-am încălecat pe-o șa și
v-am spus povestea așa.
Particip cu acest articol la Spring SuperBlog 2017.
A! Să nu uit...morala: așa cum cei doi eroi ai noștri și-au descoperit menirea, așa și voi, dragi cititori, aveți o menire și fiecare dintre voi contează. Și nu trebuie să fi îmbrăcat la costum, ci doar bun cu ceilalți.
Off topic. Pentru că apa este resursa noastră vitală, vă invit să descoperiți motivul pentru care ea ne dă viață: ea însăși este viața!
Când eram studentă în anul II am făcut un curs de dramă cu o actriță de la teatru. Nu era cel mai ușor și nici cel mai plăcut, deoarece doamna profesoară ne punea în tot felul de ipostaze inedite, ne storcea ultima urmă de energie și când aveai o zi proastă trebuia să te desprinzi cu totul de ea. Până acum nimic bun, nu?
Ei bine, au existat și părți bune:faptul că am fost puși în ipostaze inedite, m-a învățat să creez povești. Și nu povești cu orice fel de personaje (gen prinți și prințese), ci cu obiecte oarecare. Așa că astăzi am să vă spun o poveste despre două dintre cele mai importante lucruri din viața noastră - apa și cafeaua.
Cândva, într-un birou dintr-o multinațională, unde oameni îmbrăcați la costum, care soseau dimineața devreme și plecau seara târziu, petreceau timp vorbind la telefon și tastând tot felul de cuvinte pe computerele lor, trăiau un purificator de apă și o cafetieră care se bucurau viața pe care o aveau, în special în jurul orei 10 dimineață când oamenii îmbrăcați la costum se opreau pentru o scurtă vizită pentru a savura o cafea la birou care le oferea energia de care aveau nevoie în ziua respectivă. Însă seara, cei doi eroi ai noștri se întristau. Se întristau pentru că ei credeau că nu sunt utili nimănui și de multe ori îi bântuia singurătatea, până într-o seară cu lună plină, când purificatorului nostru i s-a părut că în acea seară vecina sa, cafetiera, mirosea splendid a prospețime. Pe loc s-a îndrăgostit. A zâmbit și s-a apropiat de ea:- Ce seară frumoasă! Și tu ești minunată! Cu ce parfum te-ai dat?
- Vai mulțumesc! Kafune este parfumul ce-l port eu mereu. Îți place?
- Da, dar îmi place mai degrabă prezența ta..
Cafetiera se îndrăgosti pe loc de purificator și au decis să-și petreacă fiecare seară împreună de aici înainte.
Pe măsură ce trecea timpul, cei doi erau din ce în ce mai fericiți; atunci când oamenii soseau la birou pentru a servi din cafeaua parfumată se opreau să servească și un pahar cu apă. Până într-o zi când purificatorul s-a golit. Mare tragedie a fost pentru cei doi îndrăgostiți. De când purificatorul s-a golit, nici oamenii îmbrăcați la costum nu mai veneau să deguste cafeaua. De tristețe, cafetiera și-a dat seama că nu mai poate să ofere aroma parfumată.Oamenii de la birou s-au îngrijorat cu privire la munca lor și s-au hotărât să apeleze la furnizorul La Fântâna care de îndată a sosit pentru a reumple stocul cu apă de izvor.
Seara, la următoarea lună plină, cei doi îndrăgostiți erau din nou împreună. Astfel, au realizat că unul fără celălalt nu pot trăi și că existența lor nu este în zadar, iar oamenii le-au demostrat că sunt importanți.Și-am încălecat pe-o șa și
v-am spus povestea așa.
Particip cu acest articol la Spring SuperBlog 2017.
A! Să nu uit...morala: așa cum cei doi eroi ai noștri și-au descoperit menirea, așa și voi, dragi cititori, aveți o menire și fiecare dintre voi contează. Și nu trebuie să fi îmbrăcat la costum, ci doar bun cu ceilalți.
Off topic. Pentru că apa este resursa noastră vitală, vă invit să descoperiți motivul pentru care ea ne dă viață: ea însăși este viața!
Sursă video: Youtube
Comentarii
Trimiteți un comentariu