La mulți ani tuturor copiilor din prezent, trecut și viitor! Astăzi este o zi foarte frumoasă în care trebuie să ne amintim de copilărie, așa că voi împărtăși câteva amintiri din copilăria mea.
Când aveam vreo 6-7 ani îmi plăcea să merg în vizită la bunici și la verișoara mea să ne jucăm cu radioul defect al bunicului care devenise pe post de adăpost pentru păpușile Barbie. După ce ne certam pe diverse teme, ne împrumutam jucăriile.
Îmi aduc aminte când mă duceam la școală dimineața, mă opream la parterul scării să ne întâlnim toți prietenii să mergem către școală (eram 3 fete în scară la mine și 2 fete în scara alăturată. Pe măsură ce au trecut anii eram din toate cartierele din preajmă și băieți, și fete). Devenise o obișnuiță pe drum să ne întâlnim cu un nene care nu era prea întreg la minte, îi spuneam Generalul, dar avea grijă zilnic să ne spună că vom lua note bune și că suntem copii de treabă.
Era chiar amuzant când găseam bani pe jos. Parcă atunci lumea pierdea mai des bani, acum abia mai găsesc 10 bani. Așa că o dată îi căzuseră în lift cuiva 500.000 (adică 50 de lei acum), iar eu cu prietena mea Diana, am pus ochii pe ei și ne-am aruncat în același timp de parcă am găsit comoara vieții noastre. În final, am decis să-i împărțim.
Îmi aduc aminte că ora 14 era ora de fugit în casă: ora de desene animate pe TVR 2, la 15 eram din nou afară la joacă. Bineînțeles, până acum ce v-am povestit pare plictisitor, dar vreau să vă spun, că năzdrăvăniile au avut și ele loc. Am povestit aici.
Vă provoc astăzi să postați o poza cu voi în copilărie sau să împărtășiți cu cineva o amintire din perioada jocurilor și poveștilor.
 |
| Eu la 3 ani (Cred că aveam grijă de ochii păpușii) |
Îmi aduc aminte când mă duceam la școală dimineața, mă opream la parterul scării să ne întâlnim toți prietenii să mergem către școală (eram 3 fete în scară la mine și 2 fete în scara alăturată. Pe măsură ce au trecut anii eram din toate cartierele din preajmă și băieți, și fete). Devenise o obișnuiță pe drum să ne întâlnim cu un nene care nu era prea întreg la minte, îi spuneam Generalul, dar avea grijă zilnic să ne spună că vom lua note bune și că suntem copii de treabă.
Era chiar amuzant când găseam bani pe jos. Parcă atunci lumea pierdea mai des bani, acum abia mai găsesc 10 bani. Așa că o dată îi căzuseră în lift cuiva 500.000 (adică 50 de lei acum), iar eu cu prietena mea Diana, am pus ochii pe ei și ne-am aruncat în același timp de parcă am găsit comoara vieții noastre. În final, am decis să-i împărțim.
Îmi aduc aminte că ora 14 era ora de fugit în casă: ora de desene animate pe TVR 2, la 15 eram din nou afară la joacă. Bineînțeles, până acum ce v-am povestit pare plictisitor, dar vreau să vă spun, că năzdrăvăniile au avut și ele loc. Am povestit aici.
Vă provoc astăzi să postați o poza cu voi în copilărie sau să împărtășiți cu cineva o amintire din perioada jocurilor și poveștilor.
Comentarii
Trimiteți un comentariu