Treceți la conținutul principal

Diferențe culturale

Am tot auzit de ceva vreme despre familiile din Norvegia cărora statul le ia copiii. Am urmărit tot felul de știri și filmulețe în care se spune despre abuzurile Protecției Copilului din Norvegia. Am analizat fiecare știre și am ajuns la câteva concluzii:


  • Legile sunt foarte dure acolo. O imediată încălcare a acesteia este aspru pedepsită. Pe de altă parte, legea este foarte exagerată, sunt localnici care spun că oamenii care aplică legea în situații preum Protecția Copilului uneori fac greșeli grave atunci când își îndeplinesc sarcinile.
  • Românii  nu sunt singurele nații cărora li se iau copiii; rușii, bulgarii, dar și suedezii se află în aceeași situație.
  • Copii sunt luați fără a exista o anchetă socială și de multe ori frații sunt separați și ținuți în locații secrete.
  • Dimensiunea religioasă în Norvegia nu este agreată în școli. Deloc.
Cu toate că această țară este cunoscută în lume drept una în care cetățenii trăiesc fericiți, unde sporul natural este mereu pozitiv și nu prea se întâmplă nelegiuiri, iată că însăși statul o dă în bară. Nu cunosc familiile implicate în aceste necazuri, însă îmi doresc să se facă dreptate. Cu siguranță că această problemă se datorează diferențelor culturale (mă refer aici la cultură la tot ceea ce însemnă obiceiuri și mentalități) dintre România și Norvegia, la noi o palmă nedureroasă la funduleț în ideea de corecție nu înseamnă nimic, însă la ei este semn de agresiune sexuală. Nu sunt părinte ca să pot spune cum e mai bine, însă cu siguranță pot afirma că este o problemă culturală care ți-o asumi atunci când pleci în străinătate, dar și străinătatea trebuie să accepte oameni din afara culturii lor, indiferet de rasă, sex, religie, etc. 

Solidaritatea este în continuare o caracteristică umană. Mai multe detalii găsiți aici și pe rețelele sociale.

Comentarii

  1. Mi se pare destul de normal acest lucru, ei sunt oameni civilizati si cu o educatie oferita din generatie in generatie. Cum poti sa ai un popor civilizat daca se transmit din generatie in generatie toate lucrurile rele?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. robi09 îți mulțumesc (m-ai făcut să zâmbesc, este primul meu comment), o să-ți raspund la întrebare. Da, sunt o țară cu civilizația pusă la punct. Ceea ce au am vrut să subliniez este faptul că nici acolo nu sunt căini cu covrigi în coadă așa cum ne arată la televizor sau credem noi. Și cred că fiecare generație are și lucruri bune și lucruri rele. Nu poți transmite unei generații doar lucrurile bune. Eu nu cunosc să existe așa ceva.

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Snacks-uri și dulciuri de mult uitate

Eu sunt fana snacks-urilor. Încă de când eram copil ronțăiam tot felul de pufuleți aromați în fața blocului sau le cumpăram de la chioșcurile (erau parcă vreo 5 și mereu era tentație să privești în vitrină) din drum spre casă sau din drum spre școală. De foarte multe ori nu rezistam să nu desfac punga pe drum. Așa că m-am informat și am aflat de firma Standard Snacks care producea snacks-urile Oups, că a intrat în insolvență. Nu-i de mirare că acestea nu mai există. Așa că astăzi voi povesti puțin despre snacks-urile de mult uitate. Voi începe cu preferatele mele: OUPS! Senzaționale! Nu se mai fabrică așa ceva de foarte mult timp. Nu erau scumpe, dacă îmi amintesc bine costau estimativ 1 leu (10.000 lei). Favoritele mele erau cele cu pizza și ardei iute. Exista și varianta de popcorn, dar nu erau cele mai reușite. Biscuiții Bazzaconi . Ultima oară se găseau la kilogram, dar nu aveau același gust.  Îmi placeau foarte mult cei cu măsline și brânză. Erau produse tot de Standard

Amintiri de pe Yahoo Messenger

Nu aveți cum să nu vă amintiți de Yahoo Messenger. Chiar nu aveți cum! O parte din persoanele care au descoperit internetul prin perioada lui 2006 deschideau calculatoarele cu gândul la o persoană de care era îndrăgostit(ă) sau la cum să se evidențieze. Iată aici câteva amintiri de pe Yahoo Messenger: Sing In . Majoritatea dintre noi nu ne mai introduceam ID-ul și parola, și chiar încercam să fim și „Invisible to everyone” atunci când nu aveam chef de vorbit. Unii dintre noi aveam cele mai ciudate ID-uri. Îmi aduc aminte că aveam în lista de prieteni, Bebeloosha tha sau  Jmekeroo  și niște bule care doreau să fie un efect. Credeți-mă, că nici până în ziua de azi nu știu cine sunt oamenii ăia. Statusurile și avatarele . Existau persoane care aveau zilnic ceva scris la status. Dar cele mai folosite erau: DND (Do Not Disturb), BRB (Be Right Back) - eu încă îl mai folosesc, LOL (Laughing Out Loud). Unele persoane aveau un progrămel și le apărea la status ce muzică ascultau. Era amuz

Vacanță în Rodos, Grecia

Kalimera! Așa spun grecii în fiecare dimineață atunci când te întâlnesc. Bănuiești că înseamnă „bună dimineața” și zâmbești. Cam așa a fost pentru mine vacanța din Rodos, Grecia. A fost pentru prima dată când am plecat din țară și recunosc că am văzut și plusuri și minusuri, însă nu am de gând momentan să scriu despre ele, ci despre cât de mișto a fost. Insula Rodos este una dintre cele mai mari insule din Grecia, fiind faimoasă pentru Colosul din Rhodos din perioada antică (apropo, statuia nu mai există încă de pe atunci, deci riști să ai o dezamăgire, dacă nu citești în prealabil). Pentru cine nu știe ce e Colosul din Rhodos, aflați că a fost o statuie de peste 30 de metri închinată zeului Helios (zeul soarelui). În prezent, „fostele” picioare ale statuii, sunt reprezentate de un cerb și o căprioară, simboluri ale insulei. Mi-a plăcut foarte mult faptul că pe plajele lor, care erau în general pietroase, erau curate și bine întreținute. Muzica nu urla, turiștii nu erau înghesuiți,