Treceți la conținutul principal

Planuri de viitor

Știu că nu este weekend (încă), dar astăzi am un chef nebun de scris. Așa că vroiam să comunic cu voi despre planurile de viitor ale blogului.

Nu este ușor să-mi fac timp pentru a scrie..aproximativ două luni nu am postat nimic și mi-a fost foarte dor. Apoi, mi-am aducat toate energiile și am decis să postez în fiecare weekend. Până acum toate bune.

Însă am nevoie de voi. Pentru a putea face existent acest blog și dacă vă place conținutul lui, sau dacă vreți să propuneți idei, sau aveți reclamații legate de ceea ce scriu, vă rog, să dați click în partea dreaptă a blogului:

Acolo, veți fi redirecționat pe Facebook și tot ce trebuie să faceți este să dați Like paginii. Am ajuns la 1 an de blogging tot cu ajutorul vostru, iar eu îmi doresc foarte mult să cresc mare pentru a crea content de calitate, tot pentru voi.

Deci, sunteți incluși în planurile mele de viitor.

Comentarii

  1. Unknown4 noiembrie 2016 la 12:36

    Mult succes in continuare!
    Imediat urmeaza alegerile, facem si un pic de politica?! :D

    RăspundețiȘtergere
  2. Iulia5 noiembrie 2016 la 18:24

    Multumesc!!
    Politica? Vrei sa ne intristam? :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Unknown7 noiembrie 2016 la 13:57

      Tocmai nepasarea asta care aparent "nu ne intristeaza", cauzeaza motivele intristarii ... e un cerc vicios interesant, incepem sa intelegem ca avem probleme dar totusi nu incercam sa le schimbam :(

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Snacks-uri și dulciuri de mult uitate

Eu sunt fana snacks-urilor. Încă de când eram copil ronțăiam tot felul de pufuleți aromați în fața blocului sau le cumpăram de la chioșcurile (erau parcă vreo 5 și mereu era tentație să privești în vitrină) din drum spre casă sau din drum spre școală. De foarte multe ori nu rezistam să nu desfac punga pe drum. Așa că m-am informat și am aflat de firma Standard Snacks care producea snacks-urile Oups, că a intrat în insolvență. Nu-i de mirare că acestea nu mai există. Așa că astăzi voi povesti puțin despre snacks-urile de mult uitate. Voi începe cu preferatele mele: OUPS! Senzaționale! Nu se mai fabrică așa ceva de foarte mult timp. Nu erau scumpe, dacă îmi amintesc bine costau estimativ 1 leu (10.000 lei). Favoritele mele erau cele cu pizza și ardei iute. Exista și varianta de popcorn, dar nu erau cele mai reușite. Biscuiții Bazzaconi . Ultima oară se găseau la kilogram, dar nu aveau același gust.  Îmi placeau foarte mult cei cu măsline și brânză. Erau produse tot de Stand...
5 comentarii
Citiți mai multe

Petiția și prostia

Petițiile au și ele rolul lor atunci când „nu se mai poate”. Nu știu cât de eficiente sunt în unele situații. Am întâlnit situații în care o petiție pe care am semnat-o a funcționat (cea pentru reabilitarea Gării Brașov), dar am semnat și petiții care, sincer, nu cred că au ajuns la cei care trebuiau „sensibilizați”. Însă, scandalul de acum câteva zile de pe internet cu petitia contra probei de bacalaureat la limba română a stârnit controverse. Eu totuși cred că este o glumă. Din ceea ce am citit, am înțeles că părinții se revoltă, deoarece limbajul folosit în elaborarea subiectelor îi încurcă pe copii. Cuvântul „interbelic”a fost picătura care a umplut paharul. Dragi părinți, e adevărat că bacalaureatul în țara noastră pe care o iubim și o urâm în același timp, este neadaptat cu zilele noastre, dar copiii învață la școală despre perioada interbelică. Trebuiau să știe măcar ce înseamnă. Și atunci și-ar fi amintit și operele. Eu consider că bacalaureatul și examenele naționale (ce...
7 comentarii
Citiți mai multe

Am citit o carte despre Ceaușescu...

       După 7 ani de la prima postare pe blog și după aproximativ 3 ani de pauză, mi-am amintit cât de mult îmi plăcea să scriu aici, să mai povestesc câte ceva. Pauza pe care am avut-o s-a datorat incertitudinii mele de a mai scrie și chiar de a mai activa pe orice rețea socială. Și pentru că nu m-am hotărât dacă să mai exist în online sau nu, mi-am zis că ar fi bine să mai scriu, deci măcar practic ceva cu plăcere.     După o perioadă în care nu prea am mai citit o carte pe de-a întregul, am zis că trebuie să revin la acest vechi obicei și bine am făcut. Am ales să citesc o carte care mi-a schimbat modul de a privi lucrurile.     Anul trecut, am pus ochii pe o carte despre Ceaușescu. De ce despre Ceaușescu? Păi, pentru că eram curioasă de ce unii oameni spun că a fost mai bine atunci decât acum și invers. Nu înțelegeam de ce această utopie privind comunismul și de unde atâta ură față de democrație. Însă citind această carte, am început să înțele...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe