Treceți la conținutul principal

Reclamele la medicamente și mesajul pe care îl transmit

Dacă ne uităm la televizor (da, unii oameni se mai uită și la TV) vom observa și enerva/amuza reclamele la medicamente. Evident, ele nu au ce căuta în mass-media, deoarece influențează mare parte din populație să consume medicamente, în special să se trateze fără să consulte un specialist.Iată câteva dintre cele mai ciudate reclame la medicamente:

Reclamă la Ibusinus (medicament pentru răceală) sau mai bine zis publicitate pentru nurorile care vor să scape de soacrele bolnave.
Soțul îi ascultă plângerile soției cu privire la comportamenul mamei sale, iar ea, scorpia, brusc s-a îmbolnăvit! Ia mamă soacră Ibusinus ca să pleci odată!

Întrebare pentru tine, noro: dacă era cardiacă, îi mai dădeai Ibusinus?

Încă o bătrânică nevinovată, sau mai bine zis un bărbat nevinovat trimis la farmacie de bătrânică să-i cumpere Supramax Articulații.
Spun nevinovat pentru că a greșit medicamentul, iar bătrânica cheltuia banii fix pe medicamentul ăla (iar ea îi face o reclamă pe cinste).

Haide doamnă, că-i tot aia! Sau luai Supramax Articulații ca să încapi mai bine în autobuzul aglomerat?

Reclama e trasă rău de păr!


O reclamă care în sfârșit nu îi mai vizează pe bieții bătrâni, ci pe ăia care nu mai au voce pentru că au băut apă rece. Dar oare mierea și lămâia ce au? Dar medicul?


Însă câștigătoarea din această seară este:

„Tu cât timp pierzi la toaletă?”
Reclama vorbește de la sine.
 Între timp, mă duc să citesc o revistă..pe toaletă.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Snacks-uri și dulciuri de mult uitate

Eu sunt fana snacks-urilor. Încă de când eram copil ronțăiam tot felul de pufuleți aromați în fața blocului sau le cumpăram de la chioșcurile (erau parcă vreo 5 și mereu era tentație să privești în vitrină) din drum spre casă sau din drum spre școală. De foarte multe ori nu rezistam să nu desfac punga pe drum. Așa că m-am informat și am aflat de firma Standard Snacks care producea snacks-urile Oups, că a intrat în insolvență. Nu-i de mirare că acestea nu mai există. Așa că astăzi voi povesti puțin despre snacks-urile de mult uitate. Voi începe cu preferatele mele: OUPS! Senzaționale! Nu se mai fabrică așa ceva de foarte mult timp. Nu erau scumpe, dacă îmi amintesc bine costau estimativ 1 leu (10.000 lei). Favoritele mele erau cele cu pizza și ardei iute. Exista și varianta de popcorn, dar nu erau cele mai reușite. Biscuiții Bazzaconi . Ultima oară se găseau la kilogram, dar nu aveau același gust.  Îmi placeau foarte mult cei cu măsline și brânză. Erau produse tot de Stand...

Petiția și prostia

Petițiile au și ele rolul lor atunci când „nu se mai poate”. Nu știu cât de eficiente sunt în unele situații. Am întâlnit situații în care o petiție pe care am semnat-o a funcționat (cea pentru reabilitarea Gării Brașov), dar am semnat și petiții care, sincer, nu cred că au ajuns la cei care trebuiau „sensibilizați”. Însă, scandalul de acum câteva zile de pe internet cu petitia contra probei de bacalaureat la limba română a stârnit controverse. Eu totuși cred că este o glumă. Din ceea ce am citit, am înțeles că părinții se revoltă, deoarece limbajul folosit în elaborarea subiectelor îi încurcă pe copii. Cuvântul „interbelic”a fost picătura care a umplut paharul. Dragi părinți, e adevărat că bacalaureatul în țara noastră pe care o iubim și o urâm în același timp, este neadaptat cu zilele noastre, dar copiii învață la școală despre perioada interbelică. Trebuiau să știe măcar ce înseamnă. Și atunci și-ar fi amintit și operele. Eu consider că bacalaureatul și examenele naționale (ce...

Am citit o carte despre Ceaușescu...

       După 7 ani de la prima postare pe blog și după aproximativ 3 ani de pauză, mi-am amintit cât de mult îmi plăcea să scriu aici, să mai povestesc câte ceva. Pauza pe care am avut-o s-a datorat incertitudinii mele de a mai scrie și chiar de a mai activa pe orice rețea socială. Și pentru că nu m-am hotărât dacă să mai exist în online sau nu, mi-am zis că ar fi bine să mai scriu, deci măcar practic ceva cu plăcere.     După o perioadă în care nu prea am mai citit o carte pe de-a întregul, am zis că trebuie să revin la acest vechi obicei și bine am făcut. Am ales să citesc o carte care mi-a schimbat modul de a privi lucrurile.     Anul trecut, am pus ochii pe o carte despre Ceaușescu. De ce despre Ceaușescu? Păi, pentru că eram curioasă de ce unii oameni spun că a fost mai bine atunci decât acum și invers. Nu înțelegeam de ce această utopie privind comunismul și de unde atâta ură față de democrație. Însă citind această carte, am început să înțele...