Azi-noapte nu am avut somn și mi-am amintit că acasă am filmul de la banchetul din clasa a VIII-a. Evident că m-a apucat nostalgia privind sala de la Aro Palace plină de baloane și de mese aranjate, de muzica anilor 2000 și de ținutele colegilor mei și ale profesorilor. M-am privit și pe mine, aveam cu 10 mai puțin și cu siguranță mai puține kilograme. Bineînțeles, nu doar eu arătam așa.
Dar ce mi-a plăcut cel mai mult a fost relația care era între profesori și elevi. Au fost profesori care au dansat cu elevii și invers pe diverse melodii: fie pe Amenaito (nu știu cum se scrie, doar cum se pronunță), fie pe Lady in Red.
Ce m-a făcut să râd în timp ce am urmărit filmulețul a fost atunci când noi, copii de 14 ani, am dansat pe melodia „Ca la 20 de ani (fără griji și fără bani)”, dar și atunci când erau manele și majoritatea cântau din suflet. Din fericire a fost limitat. Apoi concursurile organizate, gen Miss & Mister, îmbrăcatul în hârtie igienică și renumitul joc cu scaune când se dansează de jur împrejur și când se oprește muzica trebuie să te așezi pe scaun (jocul meu preferat la petreceri, trebuie să spun).
Mi-am amintit cu plăcere de anii mei la Școala nr. 8 din Brașov, cu siguranță va rămâne școala mea de suflet. Este locul unde am primit o educație pe cinste. Deși au trecut 9 ani, vreau să spun că îmi lipsește acea perioadă. Le mulțumesc profesorilor mei pentru ceea ce sunt astăzi!
Sper să nu se supere foștii mei colegi pe mine că am postat poza, dar este una din cele mai reușite.
Voi ce amintiri aveți din școala generală?
P.S: A fost minunat să privesc cum eu și iubitul meu (cel de acum) încercam să dansăm la un moment dat, deși eram stângaci în ale dansului.
Dar ce mi-a plăcut cel mai mult a fost relația care era între profesori și elevi. Au fost profesori care au dansat cu elevii și invers pe diverse melodii: fie pe Amenaito (nu știu cum se scrie, doar cum se pronunță), fie pe Lady in Red.
Ce m-a făcut să râd în timp ce am urmărit filmulețul a fost atunci când noi, copii de 14 ani, am dansat pe melodia „Ca la 20 de ani (fără griji și fără bani)”, dar și atunci când erau manele și majoritatea cântau din suflet. Din fericire a fost limitat. Apoi concursurile organizate, gen Miss & Mister, îmbrăcatul în hârtie igienică și renumitul joc cu scaune când se dansează de jur împrejur și când se oprește muzica trebuie să te așezi pe scaun (jocul meu preferat la petreceri, trebuie să spun).
Mi-am amintit cu plăcere de anii mei la Școala nr. 8 din Brașov, cu siguranță va rămâne școala mea de suflet. Este locul unde am primit o educație pe cinste. Deși au trecut 9 ani, vreau să spun că îmi lipsește acea perioadă. Le mulțumesc profesorilor mei pentru ceea ce sunt astăzi!
Voi ce amintiri aveți din școala generală?
P.S: A fost minunat să privesc cum eu și iubitul meu (cel de acum) încercam să dansăm la un moment dat, deși eram stângaci în ale dansului.
Comentarii
Trimiteți un comentariu