Treceți la conținutul principal

Motive pentru care iubesc România

Sunt româncă și nu mi-e rușine să o spun. Chiar dacă de cele mai multe ori privim spre partea negativă, astăzi este ziua națională și trebuie să privim spre pozitiv.
Am stat eu astăzi și am cugetat și m-am gândit ce iubesc eu la țara mea.
1. Pentru că avem peisaje minunate. Avem munte, dealuri, câmpii, mare, fluviu, râuri multe, peșteri, multe bogății ale pământului, floră și faună bogată.
2. Pentru tradițiile care le avem aici. Ursitoarele, pețitul, bocitoarele, sânzienele, pomenirea morților, colindatul, mersul cu ”capra” și cu ”ursul”, plugușorul, Boboteaza și probabil că sunt mult mai multe.
3. Mâncarea este delicioasă. Sarmalele, mămăliga, micii, tocanele, ciorbele, slănina, poalele în brâu sunt câteva dintre bunătățile care ne sunt specifice nouă.
4. Pentru că îl avem pe Porumbescu, Enescu, Brâncuși, Eminescu, Caragiale, Prunariu, Vlaicu, Vuia, Hagi. Ne mândrim cu Nadia, Andreea Esca, Simona Halep, Ana Aslan etc.

5. Pentru că suntem latini. Suntem focoși, nu ne place să ne păcălească alții și strălucim când e vorba de ceea ce putem face.
6. Pentru că limba română este deosebită. Îmi plac străinii care încearcă să învețe o limbă pe atât de grea, pe atât de frumoasă.
7. Pentru că ne place să facem haz de necaz.
8.  Avem 4 anotimpuri.
9. Pentru istoria noastră interesantă, am trecut de la un popor tracic, la un popor roman, la 3 popoare separate ca mai apoi să ne unească și să devenim un tot unitar, am avut parte de regi, de vremuri sărăcăcioase, dar valoroase și iată-ne aici, în prezent.
10. Chiar dacă tot restul anului ne înjurăm unii pe alții, totuși ne place de noi, cel puțin de câteva ori pe an.

Și motivele pot fi cât mai multe și cât mai variate. Depinde de fiecare dintre noi. La mulți ani România, la mulți ani dragi români! Doamne ajută!


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Snacks-uri și dulciuri de mult uitate

Eu sunt fana snacks-urilor. Încă de când eram copil ronțăiam tot felul de pufuleți aromați în fața blocului sau le cumpăram de la chioșcurile (erau parcă vreo 5 și mereu era tentație să privești în vitrină) din drum spre casă sau din drum spre școală. De foarte multe ori nu rezistam să nu desfac punga pe drum. Așa că m-am informat și am aflat de firma Standard Snacks care producea snacks-urile Oups, că a intrat în insolvență. Nu-i de mirare că acestea nu mai există. Așa că astăzi voi povesti puțin despre snacks-urile de mult uitate. Voi începe cu preferatele mele: OUPS! Senzaționale! Nu se mai fabrică așa ceva de foarte mult timp. Nu erau scumpe, dacă îmi amintesc bine costau estimativ 1 leu (10.000 lei). Favoritele mele erau cele cu pizza și ardei iute. Exista și varianta de popcorn, dar nu erau cele mai reușite. Biscuiții Bazzaconi . Ultima oară se găseau la kilogram, dar nu aveau același gust.  Îmi placeau foarte mult cei cu măsline și brânză. Erau produse tot de Stand...

Am citit o carte despre Ceaușescu...

       După 7 ani de la prima postare pe blog și după aproximativ 3 ani de pauză, mi-am amintit cât de mult îmi plăcea să scriu aici, să mai povestesc câte ceva. Pauza pe care am avut-o s-a datorat incertitudinii mele de a mai scrie și chiar de a mai activa pe orice rețea socială. Și pentru că nu m-am hotărât dacă să mai exist în online sau nu, mi-am zis că ar fi bine să mai scriu, deci măcar practic ceva cu plăcere.     După o perioadă în care nu prea am mai citit o carte pe de-a întregul, am zis că trebuie să revin la acest vechi obicei și bine am făcut. Am ales să citesc o carte care mi-a schimbat modul de a privi lucrurile.     Anul trecut, am pus ochii pe o carte despre Ceaușescu. De ce despre Ceaușescu? Păi, pentru că eram curioasă de ce unii oameni spun că a fost mai bine atunci decât acum și invers. Nu înțelegeam de ce această utopie privind comunismul și de unde atâta ură față de democrație. Însă citind această carte, am început să înțele...

Petiția și prostia

Petițiile au și ele rolul lor atunci când „nu se mai poate”. Nu știu cât de eficiente sunt în unele situații. Am întâlnit situații în care o petiție pe care am semnat-o a funcționat (cea pentru reabilitarea Gării Brașov), dar am semnat și petiții care, sincer, nu cred că au ajuns la cei care trebuiau „sensibilizați”. Însă, scandalul de acum câteva zile de pe internet cu petitia contra probei de bacalaureat la limba română a stârnit controverse. Eu totuși cred că este o glumă. Din ceea ce am citit, am înțeles că părinții se revoltă, deoarece limbajul folosit în elaborarea subiectelor îi încurcă pe copii. Cuvântul „interbelic”a fost picătura care a umplut paharul. Dragi părinți, e adevărat că bacalaureatul în țara noastră pe care o iubim și o urâm în același timp, este neadaptat cu zilele noastre, dar copiii învață la școală despre perioada interbelică. Trebuiau să știe măcar ce înseamnă. Și atunci și-ar fi amintit și operele. Eu consider că bacalaureatul și examenele naționale (ce...