Treceți la conținutul principal

Hairminatorul

Epilarea..un subiect extrem de delicat. Cel puțin în perioada verii, Doamne ferește să îți apară vreo iritare datorită epilării, iar apoi să renunți la ideea de a purta pantaloni scurți, rochiță sau fustiță. În schimb, iarna este enervat când ai multe haine care te încălzesc, iar pielea începe să te streseze prin faptul că se usucă și îți provoacă mâncărimi. Ideal este că părul nedorit să fie Hairminatorul – speram ca părul să nu răspundă ”I`ll be back!”.

Cred că toate fetele moderne își doresc o epilare definitivă pentru a scăpa de efortul de a suporta diverse torturi săptămânale sau lunare (spun torturi, pentru că de cele mai multe ori e neplăcut să tragi de piele, să te tai din greșală sau să te abții de la a spune ”au” în gura mare în timp ce epilatorul smulge fir cu fir pentru a nu te auzi vecinii), plus că economisim timpul care ne era dedicat altor trucuri de înfrumusețare și nu numai atât. Epilarea cu laser este cunoscută  ca fiind metoda care face ca pilozitatea să dispară în mod miraculos. Epilarea IPL este o metodă asemănătoare celei cu laser, cu deosebirea folosirii unor lumini anume care ajută la o piele ”nepăroasă”. Deci, Hairminatorul în această poveste este aparatul pentru epilat de tip IPL.


Pielea mea nu este perfectă. Firește, ar deveni perfectă dacă aș fi epilată definitv și nu aș mai avea grija torturilor periodice despre care am menționat mai sus. Sunt sigură că la fel gândim majoritatea dintre noi, mai ales dacă avem prin preajmă vreun bărbat care îl iubim și vrem să-l impresionăm cu pielea catifelată în momentele intime, dar nu numai atunci. Ca să nu mai spun de cât de bine de simți tu în pielea ta atunci când ești fresh și cât de bine arată ținutele pe tine. O știi foarte bine! Nu trebuie să-ți confirme nimeni, doar te uiți în oglindă și te simți superbă.


Eh, destul cu acest subiect delicat. Zâmbește, iubește, trăiește. Și asta nu e valabil doar pentru femei. Doar privește-te în oglindă. Ești super! Și apropo de super, particip cu acest articol la SuperBlog 2015. Wish me luck!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Snacks-uri și dulciuri de mult uitate

Eu sunt fana snacks-urilor. Încă de când eram copil ronțăiam tot felul de pufuleți aromați în fața blocului sau le cumpăram de la chioșcurile (erau parcă vreo 5 și mereu era tentație să privești în vitrină) din drum spre casă sau din drum spre școală. De foarte multe ori nu rezistam să nu desfac punga pe drum. Așa că m-am informat și am aflat de firma Standard Snacks care producea snacks-urile Oups, că a intrat în insolvență. Nu-i de mirare că acestea nu mai există. Așa că astăzi voi povesti puțin despre snacks-urile de mult uitate. Voi începe cu preferatele mele: OUPS! Senzaționale! Nu se mai fabrică așa ceva de foarte mult timp. Nu erau scumpe, dacă îmi amintesc bine costau estimativ 1 leu (10.000 lei). Favoritele mele erau cele cu pizza și ardei iute. Exista și varianta de popcorn, dar nu erau cele mai reușite. Biscuiții Bazzaconi . Ultima oară se găseau la kilogram, dar nu aveau același gust.  Îmi placeau foarte mult cei cu măsline și brânză. Erau produse tot de Stand...

Am citit o carte despre Ceaușescu...

       După 7 ani de la prima postare pe blog și după aproximativ 3 ani de pauză, mi-am amintit cât de mult îmi plăcea să scriu aici, să mai povestesc câte ceva. Pauza pe care am avut-o s-a datorat incertitudinii mele de a mai scrie și chiar de a mai activa pe orice rețea socială. Și pentru că nu m-am hotărât dacă să mai exist în online sau nu, mi-am zis că ar fi bine să mai scriu, deci măcar practic ceva cu plăcere.     După o perioadă în care nu prea am mai citit o carte pe de-a întregul, am zis că trebuie să revin la acest vechi obicei și bine am făcut. Am ales să citesc o carte care mi-a schimbat modul de a privi lucrurile.     Anul trecut, am pus ochii pe o carte despre Ceaușescu. De ce despre Ceaușescu? Păi, pentru că eram curioasă de ce unii oameni spun că a fost mai bine atunci decât acum și invers. Nu înțelegeam de ce această utopie privind comunismul și de unde atâta ură față de democrație. Însă citind această carte, am început să înțele...

Petiția și prostia

Petițiile au și ele rolul lor atunci când „nu se mai poate”. Nu știu cât de eficiente sunt în unele situații. Am întâlnit situații în care o petiție pe care am semnat-o a funcționat (cea pentru reabilitarea Gării Brașov), dar am semnat și petiții care, sincer, nu cred că au ajuns la cei care trebuiau „sensibilizați”. Însă, scandalul de acum câteva zile de pe internet cu petitia contra probei de bacalaureat la limba română a stârnit controverse. Eu totuși cred că este o glumă. Din ceea ce am citit, am înțeles că părinții se revoltă, deoarece limbajul folosit în elaborarea subiectelor îi încurcă pe copii. Cuvântul „interbelic”a fost picătura care a umplut paharul. Dragi părinți, e adevărat că bacalaureatul în țara noastră pe care o iubim și o urâm în același timp, este neadaptat cu zilele noastre, dar copiii învață la școală despre perioada interbelică. Trebuiau să știe măcar ce înseamnă. Și atunci și-ar fi amintit și operele. Eu consider că bacalaureatul și examenele naționale (ce...