Eu și Vodafone

Voi scrie acest articol, nu pentru a face reclamă negativă sau pentru a păta imaginea Vodafone România. Sunt clienta lor de prin anii 2000 și ceva (e drept, am avut și o mică pauză, după care am revenit).

Motivele pentru care sunt clientă Vodafone e faptul că totuși sunt mulțumită de cum funcționează rețeaua. Nu am avut niciodată abonament, deoarece m-a mulțumit întodeauna oferta cartelei. Când mi-am dorit mai mult, și mi-am permis am reîncarcat cu mai mult, când nu, nu. Foarte simplu până aici.

Dar ce mă deranjează cel mai tare, când e vorba de Vodafone, este faptul că modul cum sunt prezentate ofertele. Tot timpul este o manieră enervantă, mai rău decât pliantul de pe clanță de la ușa de intrare pe care îl lasă angajații pizzeriilor.

În general, primești SMS în jurul orei 7-8 dimineața. Adică practic ți se dă trezirea, în cazul în care nu ai făcut-o deja. De obicei, primesc mesaje pozitive cu chestii pe care mi le tot dau, de aceea, această postare nu este o anti-reclamă, sunt convinsă că toate rețelele mobile fac publicitate agresivă. Dar sunt situații la care v-ați fi gândit „hmm, poate ar trebui să trec pe la OPC”. Iar săpătămâna aceasta, un astfel de gând m-a dus, după o conversație cu o tipă, angajată Vodafone.

-Bună dimineața!
-Bună dimineața!
-Vă sun din partea companiei Vodafone pentru a vă prezenta o ofertă la cartelă, sunteți de acord să continuăm?
- Da.
- În regulă, trebuie să știți că acest apel va fi înregistrat.
(După care tipa trăncănește într-una despre o ofertă de reîncărcare cu 7 euro). - nimic rău până aici, mă gândeam că persoana respectivă încearcă să-și facă treaba, iar nu aș vrea să fiu genul acela de client, care fuge când vede o persoană cu o ofertă nouă pentru care acel om este angajat.
-Sincer, mulțumesc de prezentare, dar oferta nu este pe interesul meu.
- De ce? Aveți așa de multe beneficii! (începe să le detalieze).
- Mi se pare prea mult 7 euro.
- Cum să vi se pară mult? Pai dumneavoastră reîncărcați cu 6 euro acum, ce-i mare lucru un euro în plus? (totul era schimbat, față de până acum, iar eu m-am simțit ca la SRI).
Atunci a fost momentul, când practic am simțit nevoia să mă apăr și să-i explic persoanei respective că e decizia mea dacă mi se pare mult 6 sau 7 euro. Și am început să-i explic, după care a început să vorbească peste mine, iar discuția devenise un fel de piață de legume. Observând că nu are nicio șansă, s-a supărat (era furioasă la telefon) și-a luat la revedere și a închis.

Vă mai amintiți de gândul meu? Ei bine, nu a existat, deoarece m-a bufnit râsul.
Deci, rectific: nu este anti-reclamă, nici publicitate. Sunt în continuare client. Doar că am vrut să subliniez momentul exagerat. Sunt sigură că fiecăruia dintre noi ni s-a întâmplat cel puțin o dată.