Treceți la conținutul principal

Raftul viselor mele

Sunt o persoană căreia îi place să citească. Ca să nu mai spun că de fiecare dată când trec printr-o librărie sau într-un magazin unde se vând cărți și am bani în portofel, îmi cumpăr cel puțin o carte. Dar când ajung acasă realizez că nu am unde să o depozitez. Le-am înșirat eu printr-un dulap cap care are 2 rafturi strâmte, dar ce să vezi, am ajuns să am atâtea cărți doar ale mele încât, nu mai am loc de altele, iar cărțile înalte le-am așezat orizontal și nu arată frumos.  Așa că îmi doresc o mică bibliotecă cu o distanță între rafturi suficientă încăt să-mi așez și cărțile înalte ca toate celălalte cărți.

Așa că m-am decis să vorbesc cu un prieten care stă la curte și avea câteva lemne pentru construit în grădină și s-a oferit să-mi contruiască ceva cu ele , dar mi-a recomandat sculele Gtools, invitându-mă la el în curte pentru a-mi crea o mică bibliotecă așa cum mi-o doresc. Așa că mi-am achiziționat scule GTools și am pornit spre casa lui.

Când am ajuns la el acasă, se ocupa de grădina lui. Avea în mână o coasă cu motor pentru iarba uriașă, iar prin curte avea și o drujbă, pesemne că o folosise de curând. Vecinul din curtea din stânga utiliza o mașină electrică de tuns iarba care era puțin mai gălăgioasă decât a prietenului meu.

După ce a terminat cu iarba din grădină, s-a apucat de construirea bibliotecii mele. Cu motofierăstrăul a tăiat bucățile de lemn pentru rafturi, cu scule electrice a asamblat piesele între ele. După vreo câteva ore, mica mea bibliotecă a fost gata.


I-am mulțumit amicului meu și am dus raftul acasă să îmi așez cârțile mult iubite în el. Bineînțeles, această mică povestioară este doar un articol scris pentru SuperBlog 2015, iar mica mea bibliotecă nu există, dar este mult visată, căci într-adevăr am atât de multe cărți (pentru dulapul despre care am menționat mai sus, sunt multe cărți, pentru mine niciodată). Pasiunea mea pentru citit nu se va termina, dar nu m-aș supăra să primesc de la voi un astfel de cadou, sau de ce nu, chiar un raft pe bune.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Snacks-uri și dulciuri de mult uitate

Eu sunt fana snacks-urilor. Încă de când eram copil ronțăiam tot felul de pufuleți aromați în fața blocului sau le cumpăram de la chioșcurile (erau parcă vreo 5 și mereu era tentație să privești în vitrină) din drum spre casă sau din drum spre școală. De foarte multe ori nu rezistam să nu desfac punga pe drum. Așa că m-am informat și am aflat de firma Standard Snacks care producea snacks-urile Oups, că a intrat în insolvență. Nu-i de mirare că acestea nu mai există. Așa că astăzi voi povesti puțin despre snacks-urile de mult uitate. Voi începe cu preferatele mele: OUPS! Senzaționale! Nu se mai fabrică așa ceva de foarte mult timp. Nu erau scumpe, dacă îmi amintesc bine costau estimativ 1 leu (10.000 lei). Favoritele mele erau cele cu pizza și ardei iute. Exista și varianta de popcorn, dar nu erau cele mai reușite. Biscuiții Bazzaconi . Ultima oară se găseau la kilogram, dar nu aveau același gust.  Îmi placeau foarte mult cei cu măsline și brânză. Erau produse tot de Standard

Amintiri de pe Yahoo Messenger

Nu aveți cum să nu vă amintiți de Yahoo Messenger. Chiar nu aveți cum! O parte din persoanele care au descoperit internetul prin perioada lui 2006 deschideau calculatoarele cu gândul la o persoană de care era îndrăgostit(ă) sau la cum să se evidențieze. Iată aici câteva amintiri de pe Yahoo Messenger: Sing In . Majoritatea dintre noi nu ne mai introduceam ID-ul și parola, și chiar încercam să fim și „Invisible to everyone” atunci când nu aveam chef de vorbit. Unii dintre noi aveam cele mai ciudate ID-uri. Îmi aduc aminte că aveam în lista de prieteni, Bebeloosha tha sau  Jmekeroo  și niște bule care doreau să fie un efect. Credeți-mă, că nici până în ziua de azi nu știu cine sunt oamenii ăia. Statusurile și avatarele . Existau persoane care aveau zilnic ceva scris la status. Dar cele mai folosite erau: DND (Do Not Disturb), BRB (Be Right Back) - eu încă îl mai folosesc, LOL (Laughing Out Loud). Unele persoane aveau un progrămel și le apărea la status ce muzică ascultau. Era amuz

Vacanță în Rodos, Grecia

Kalimera! Așa spun grecii în fiecare dimineață atunci când te întâlnesc. Bănuiești că înseamnă „bună dimineața” și zâmbești. Cam așa a fost pentru mine vacanța din Rodos, Grecia. A fost pentru prima dată când am plecat din țară și recunosc că am văzut și plusuri și minusuri, însă nu am de gând momentan să scriu despre ele, ci despre cât de mișto a fost. Insula Rodos este una dintre cele mai mari insule din Grecia, fiind faimoasă pentru Colosul din Rhodos din perioada antică (apropo, statuia nu mai există încă de pe atunci, deci riști să ai o dezamăgire, dacă nu citești în prealabil). Pentru cine nu știe ce e Colosul din Rhodos, aflați că a fost o statuie de peste 30 de metri închinată zeului Helios (zeul soarelui). În prezent, „fostele” picioare ale statuii, sunt reprezentate de un cerb și o căprioară, simboluri ale insulei. Mi-a plăcut foarte mult faptul că pe plajele lor, care erau în general pietroase, erau curate și bine întreținute. Muzica nu urla, turiștii nu erau înghesuiți,