Treceți la conținutul principal

Raftul viselor mele

Sunt o persoană căreia îi place să citească. Ca să nu mai spun că de fiecare dată când trec printr-o librărie sau într-un magazin unde se vând cărți și am bani în portofel, îmi cumpăr cel puțin o carte. Dar când ajung acasă realizez că nu am unde să o depozitez. Le-am înșirat eu printr-un dulap cap care are 2 rafturi strâmte, dar ce să vezi, am ajuns să am atâtea cărți doar ale mele încât, nu mai am loc de altele, iar cărțile înalte le-am așezat orizontal și nu arată frumos.  Așa că îmi doresc o mică bibliotecă cu o distanță între rafturi suficientă încăt să-mi așez și cărțile înalte ca toate celălalte cărți.

Așa că m-am decis să vorbesc cu un prieten care stă la curte și avea câteva lemne pentru construit în grădină și s-a oferit să-mi contruiască ceva cu ele , dar mi-a recomandat sculele Gtools, invitându-mă la el în curte pentru a-mi crea o mică bibliotecă așa cum mi-o doresc. Așa că mi-am achiziționat scule GTools și am pornit spre casa lui.

Când am ajuns la el acasă, se ocupa de grădina lui. Avea în mână o coasă cu motor pentru iarba uriașă, iar prin curte avea și o drujbă, pesemne că o folosise de curând. Vecinul din curtea din stânga utiliza o mașină electrică de tuns iarba care era puțin mai gălăgioasă decât a prietenului meu.

După ce a terminat cu iarba din grădină, s-a apucat de construirea bibliotecii mele. Cu motofierăstrăul a tăiat bucățile de lemn pentru rafturi, cu scule electrice a asamblat piesele între ele. După vreo câteva ore, mica mea bibliotecă a fost gata.


I-am mulțumit amicului meu și am dus raftul acasă să îmi așez cârțile mult iubite în el. Bineînțeles, această mică povestioară este doar un articol scris pentru SuperBlog 2015, iar mica mea bibliotecă nu există, dar este mult visată, căci într-adevăr am atât de multe cărți (pentru dulapul despre care am menționat mai sus, sunt multe cărți, pentru mine niciodată). Pasiunea mea pentru citit nu se va termina, dar nu m-aș supăra să primesc de la voi un astfel de cadou, sau de ce nu, chiar un raft pe bune.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Snacks-uri și dulciuri de mult uitate

Eu sunt fana snacks-urilor. Încă de când eram copil ronțăiam tot felul de pufuleți aromați în fața blocului sau le cumpăram de la chioșcurile (erau parcă vreo 5 și mereu era tentație să privești în vitrină) din drum spre casă sau din drum spre școală. De foarte multe ori nu rezistam să nu desfac punga pe drum. Așa că m-am informat și am aflat de firma Standard Snacks care producea snacks-urile Oups, că a intrat în insolvență. Nu-i de mirare că acestea nu mai există. Așa că astăzi voi povesti puțin despre snacks-urile de mult uitate. Voi începe cu preferatele mele: OUPS! Senzaționale! Nu se mai fabrică așa ceva de foarte mult timp. Nu erau scumpe, dacă îmi amintesc bine costau estimativ 1 leu (10.000 lei). Favoritele mele erau cele cu pizza și ardei iute. Exista și varianta de popcorn, dar nu erau cele mai reușite. Biscuiții Bazzaconi . Ultima oară se găseau la kilogram, dar nu aveau același gust.  Îmi placeau foarte mult cei cu măsline și brânză. Erau produse tot de Stand...

Amintiri de pe Yahoo Messenger

Nu aveți cum să nu vă amintiți de Yahoo Messenger. Chiar nu aveți cum! O parte din persoanele care au descoperit internetul prin perioada lui 2006 deschideau calculatoarele cu gândul la o persoană de care era îndrăgostit(ă) sau la cum să se evidențieze. Iată aici câteva amintiri de pe Yahoo Messenger: Sing In . Majoritatea dintre noi nu ne mai introduceam ID-ul și parola, și chiar încercam să fim și „Invisible to everyone” atunci când nu aveam chef de vorbit. Unii dintre noi aveam cele mai ciudate ID-uri. Îmi aduc aminte că aveam în lista de prieteni, Bebeloosha tha sau  Jmekeroo  și niște bule care doreau să fie un efect. Credeți-mă, că nici până în ziua de azi nu știu cine sunt oamenii ăia. Statusurile și avatarele . Existau persoane care aveau zilnic ceva scris la status. Dar cele mai folosite erau: DND (Do Not Disturb), BRB (Be Right Back) - eu încă îl mai folosesc, LOL (Laughing Out Loud). Unele persoane aveau un progrămel și le apărea la status ce muzică ascultau....

Am citit o carte despre Ceaușescu...

       După 7 ani de la prima postare pe blog și după aproximativ 3 ani de pauză, mi-am amintit cât de mult îmi plăcea să scriu aici, să mai povestesc câte ceva. Pauza pe care am avut-o s-a datorat incertitudinii mele de a mai scrie și chiar de a mai activa pe orice rețea socială. Și pentru că nu m-am hotărât dacă să mai exist în online sau nu, mi-am zis că ar fi bine să mai scriu, deci măcar practic ceva cu plăcere.     După o perioadă în care nu prea am mai citit o carte pe de-a întregul, am zis că trebuie să revin la acest vechi obicei și bine am făcut. Am ales să citesc o carte care mi-a schimbat modul de a privi lucrurile.     Anul trecut, am pus ochii pe o carte despre Ceaușescu. De ce despre Ceaușescu? Păi, pentru că eram curioasă de ce unii oameni spun că a fost mai bine atunci decât acum și invers. Nu înțelegeam de ce această utopie privind comunismul și de unde atâta ură față de democrație. Însă citind această carte, am început să înțele...