Treceți la conținutul principal

Pielea - barieră între intern și extern

Pielea este învelișul care ne protejează de mediul extern. Mai pe larg, este bariera între intern și extern. Deci, trebuie să avem grijă cât mai mult de ea, fiecare cum știe mai bine. Cu atât o tratezi mai bine, cu atât ești mai protejat. Pentru asta este ideal să folosim produse a căror raport calitate – preț este pe măsură.

În primul rând este nevoie ca pielea să fie curată. Apoi, hidratarea este esențială (să nu uitam de cei 2 l de apă pe zi), iar la final să îmbrăcăm hainele potrivite, adică nici prea strâmte, nici prea largi, croite din materiale care pielea le agrează.

Pielea mea este un pic mai sensibilă. Îmi crează o iritare în momentul în care am ieșit de sub duș, iar pielea mea se usucă ca mai apoi, în decursul următoarei zile să mi se irite rău de tot și am mâncărimi. Ei bine, am descoperit că pielea mea este uscată și are nevoie în permanență de hidratare. Soluția care m-a scos din problemă este gelul de duș aplicat în timpul dușului, iar apoi masarea cu cremă de corp și de față după ce m-am șters. Vreau să spun că imediat intervine starea de bine, plus că am pielea fină și nu doar eu mă simt bine, ci și iubitului meu îi place. Deci, inspir frumusețe.

Și pentru că suntem tradiționaliști, cu siguranță vom aprecia produse de tradiție, prima linie de dermatocosmetice de la Farmec ne aduc la cunoștință noi produse pentru pielea noastră. Și pentru că eu am probleme cu uscarea pielii după duș, am descoperit gelul de duș cremă concentrată care cu siguranță va fi un fel de 2 în 1 pentru a nu trata pielea în exces, deci sunt în avantaj.

Ca să concluzionez, aveți grijă de pielea voastră, căci este prețioasă fiind bariera dintre intern și extern. Ea este cea care ne ocrotește fizic.


Articol dedicat SuperBlog 2015.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Snacks-uri și dulciuri de mult uitate

Eu sunt fana snacks-urilor. Încă de când eram copil ronțăiam tot felul de pufuleți aromați în fața blocului sau le cumpăram de la chioșcurile (erau parcă vreo 5 și mereu era tentație să privești în vitrină) din drum spre casă sau din drum spre școală. De foarte multe ori nu rezistam să nu desfac punga pe drum. Așa că m-am informat și am aflat de firma Standard Snacks care producea snacks-urile Oups, că a intrat în insolvență. Nu-i de mirare că acestea nu mai există. Așa că astăzi voi povesti puțin despre snacks-urile de mult uitate. Voi începe cu preferatele mele: OUPS! Senzaționale! Nu se mai fabrică așa ceva de foarte mult timp. Nu erau scumpe, dacă îmi amintesc bine costau estimativ 1 leu (10.000 lei). Favoritele mele erau cele cu pizza și ardei iute. Exista și varianta de popcorn, dar nu erau cele mai reușite. Biscuiții Bazzaconi . Ultima oară se găseau la kilogram, dar nu aveau același gust.  Îmi placeau foarte mult cei cu măsline și brânză. Erau produse tot de Stand...

Amintiri de pe Yahoo Messenger

Nu aveți cum să nu vă amintiți de Yahoo Messenger. Chiar nu aveți cum! O parte din persoanele care au descoperit internetul prin perioada lui 2006 deschideau calculatoarele cu gândul la o persoană de care era îndrăgostit(ă) sau la cum să se evidențieze. Iată aici câteva amintiri de pe Yahoo Messenger: Sing In . Majoritatea dintre noi nu ne mai introduceam ID-ul și parola, și chiar încercam să fim și „Invisible to everyone” atunci când nu aveam chef de vorbit. Unii dintre noi aveam cele mai ciudate ID-uri. Îmi aduc aminte că aveam în lista de prieteni, Bebeloosha tha sau  Jmekeroo  și niște bule care doreau să fie un efect. Credeți-mă, că nici până în ziua de azi nu știu cine sunt oamenii ăia. Statusurile și avatarele . Existau persoane care aveau zilnic ceva scris la status. Dar cele mai folosite erau: DND (Do Not Disturb), BRB (Be Right Back) - eu încă îl mai folosesc, LOL (Laughing Out Loud). Unele persoane aveau un progrămel și le apărea la status ce muzică ascultau....

Am citit o carte despre Ceaușescu...

       După 7 ani de la prima postare pe blog și după aproximativ 3 ani de pauză, mi-am amintit cât de mult îmi plăcea să scriu aici, să mai povestesc câte ceva. Pauza pe care am avut-o s-a datorat incertitudinii mele de a mai scrie și chiar de a mai activa pe orice rețea socială. Și pentru că nu m-am hotărât dacă să mai exist în online sau nu, mi-am zis că ar fi bine să mai scriu, deci măcar practic ceva cu plăcere.     După o perioadă în care nu prea am mai citit o carte pe de-a întregul, am zis că trebuie să revin la acest vechi obicei și bine am făcut. Am ales să citesc o carte care mi-a schimbat modul de a privi lucrurile.     Anul trecut, am pus ochii pe o carte despre Ceaușescu. De ce despre Ceaușescu? Păi, pentru că eram curioasă de ce unii oameni spun că a fost mai bine atunci decât acum și invers. Nu înțelegeam de ce această utopie privind comunismul și de unde atâta ură față de democrație. Însă citind această carte, am început să înțele...