Treceți la conținutul principal

Cucoanele din autobuz

Pățanie pe mine astăzi în autobuzul 17: aveam un rucsac uriaș cu mine deoarece trebuia să-l returnez cuiva și cum în atuobuz erau locuri libere am decis să mă așez la unul din scaunele din margine. Toate bune și frumoase până când în stație la Sanitas au urcat două cucoane (după atitudine le-aș numi de fapt babe grăbite), una cu o plasă în care avea o orhidee și cealaltă, care era în spatele ei și părea că mai are un pic și o ia la fugă. Locuri libere în 17 aproximativ: 25 - 30 de locuri (era lung). Cucoana cu numărul 1, a ținut neapărat să stea lângă mine. I-o fi plăcut moaca mea sau faptul că aveam un ditamai rucsacul pe genunchii mei. M-a rugat totuși frumos dacă poate să ia loc lângă mine și acum vine partea care m-a deranjat: nici bine nu i-am făcut loc că baba grăbită numărul 1 a dat să intre să ia loc și mă calcă cu tocul de la pantofi (dar mă calcă tată, nu așa la mișto) după care își aruncă fundul pe scaun și nu zice nimic, iar baba grăbită numărul 2 o împinsese ca să se așeze pe alt loc, după care privea către mine. Oare se întreceau care să mă împingă mai tare pe mine? Sau poate era supărată că a pierdut cursa. Chiar nu înțeleg.

O altă chestie care o am cu cucoanele din autobuz este la capătul de linie. Frate, nu te lasă nici să cobori, doar ca să urce ele să se așeze jos. Scenele cele mai enervante sunt atunci când este câte o doamnă cu copil mic și nu poate coborî cu viteza luminii, ci trebuie să ai un pic de răbdare, iar ele mai au un pic și îi mai plimbă o dată cu autobuzul.

Gata cu frustrarea mea!

Voi ce pățanii ați avut cu cucoanele din autobuz?

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Snacks-uri și dulciuri de mult uitate

Eu sunt fana snacks-urilor. Încă de când eram copil ronțăiam tot felul de pufuleți aromați în fața blocului sau le cumpăram de la chioșcurile (erau parcă vreo 5 și mereu era tentație să privești în vitrină) din drum spre casă sau din drum spre școală. De foarte multe ori nu rezistam să nu desfac punga pe drum. Așa că m-am informat și am aflat de firma Standard Snacks care producea snacks-urile Oups, că a intrat în insolvență. Nu-i de mirare că acestea nu mai există. Așa că astăzi voi povesti puțin despre snacks-urile de mult uitate. Voi începe cu preferatele mele: OUPS! Senzaționale! Nu se mai fabrică așa ceva de foarte mult timp. Nu erau scumpe, dacă îmi amintesc bine costau estimativ 1 leu (10.000 lei). Favoritele mele erau cele cu pizza și ardei iute. Exista și varianta de popcorn, dar nu erau cele mai reușite. Biscuiții Bazzaconi . Ultima oară se găseau la kilogram, dar nu aveau același gust.  Îmi placeau foarte mult cei cu măsline și brânză. Erau produse tot de Standard

Amintiri de pe Yahoo Messenger

Nu aveți cum să nu vă amintiți de Yahoo Messenger. Chiar nu aveți cum! O parte din persoanele care au descoperit internetul prin perioada lui 2006 deschideau calculatoarele cu gândul la o persoană de care era îndrăgostit(ă) sau la cum să se evidențieze. Iată aici câteva amintiri de pe Yahoo Messenger: Sing In . Majoritatea dintre noi nu ne mai introduceam ID-ul și parola, și chiar încercam să fim și „Invisible to everyone” atunci când nu aveam chef de vorbit. Unii dintre noi aveam cele mai ciudate ID-uri. Îmi aduc aminte că aveam în lista de prieteni, Bebeloosha tha sau  Jmekeroo  și niște bule care doreau să fie un efect. Credeți-mă, că nici până în ziua de azi nu știu cine sunt oamenii ăia. Statusurile și avatarele . Existau persoane care aveau zilnic ceva scris la status. Dar cele mai folosite erau: DND (Do Not Disturb), BRB (Be Right Back) - eu încă îl mai folosesc, LOL (Laughing Out Loud). Unele persoane aveau un progrămel și le apărea la status ce muzică ascultau. Era amuz

Vacanță în Rodos, Grecia

Kalimera! Așa spun grecii în fiecare dimineață atunci când te întâlnesc. Bănuiești că înseamnă „bună dimineața” și zâmbești. Cam așa a fost pentru mine vacanța din Rodos, Grecia. A fost pentru prima dată când am plecat din țară și recunosc că am văzut și plusuri și minusuri, însă nu am de gând momentan să scriu despre ele, ci despre cât de mișto a fost. Insula Rodos este una dintre cele mai mari insule din Grecia, fiind faimoasă pentru Colosul din Rhodos din perioada antică (apropo, statuia nu mai există încă de pe atunci, deci riști să ai o dezamăgire, dacă nu citești în prealabil). Pentru cine nu știe ce e Colosul din Rhodos, aflați că a fost o statuie de peste 30 de metri închinată zeului Helios (zeul soarelui). În prezent, „fostele” picioare ale statuii, sunt reprezentate de un cerb și o căprioară, simboluri ale insulei. Mi-a plăcut foarte mult faptul că pe plajele lor, care erau în general pietroase, erau curate și bine întreținute. Muzica nu urla, turiștii nu erau înghesuiți,