Vine vara, bine îmi pare!

sâmbătă, 28 ianuarie 2017

Cum m-am regăsit urmărindu-l pe Harry Potter

Titlul poate pare copilăresc. Sau prostesc. În orice caz, trebuie să spun că am citit și vizionat toate cărțile și filmele ce au legătură cu lumea magică a lui Harry Potter.

Într-o zi am fost tristă. Mă cuprinse o tristețe care parcă îmi inundase sufletul. Cred că oricine a simțit asta la un moment dat, acea tristețe care nu mai dispare, dar important este cum se poate depăși. Și cred că o modalitate de a depăși momentele grele, poate ajuta.

Fiind tristă, am văzut la televizor că se redă seria filmelor Harry Potter și mi-am amintit de Dementori. Da, acele fantome negre care, dacă te întâlneai cu ele îți sustrăgeau cele mai frumoase amintiri și rămâneai cu dezamăgirile. Știu că Dementorii nu există, însă în ziua respectivă parcă mă întâlnisem cu unul. Și atunci mi-am zis: „trebuie să presar puțină magie și chiar de ce nu, să fac o vrajă”.
 Și am reușit. Asemănător lui Harry, am creat un patronus, care a fost însuși secvențele din film unde erau prezentate prietenia, loialitatea, răbdarea și curajul. Și atunci am simțit că totul va fi bine.
Și nu doar asta m-a făcut să mă regăsesc; ci dorința lui Harry de a face bine, de a oferi o lume mai bună celor din jur.

„În fiecare dintre noi există și bune și rele; însă asta ne face diferiți: unii dintre noi ascultăm mai mult de partea bună și unii dintre noi mai mult de partea rea. Tu faci parte din categoria celor care ascultă de partea bună”, i-a spus  Sirius Black lui Harry Potter atunci când se întreba dacă nu cumva a intrat în categoria celor care fac magie neagră. Sunt sigură că fiecare dintre noi se simte în deznădejde și are parte de emoții negative.

Așa că Harry Potter m-a ajutat să uit de ideile în care o problemă e greu de depășit, și m-a făcut să cred că și cele mai negre gânduri pot fi îndepărtate chiar și fără baghetă.

Ce voi scrie acum, vor înțelege doar fanii seriei: dedicated to Ollivander!


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu